Third Generation of Modern Architecture and Contemporary Spanish Architecture. Jørn Utzon’s Legacy

Jaime J. Ferrer Forés
PhD, Associate Professor, Barcelona School of Architecture (ETSAB), Universitat Politècnica de Catalunya, Barcelona, Spain

Keywords: modern organicism; regional work; formal analogies; poetic work

Abstract:

Jørn Utzon, as an exponent of the “third generation” of modern architecture, has had a significant influence upon contemporary architecture across the world, and his legacy has inspired many outstanding contemporary architects, particularly in Denmark, Australia, and Spain. The spirit of his work has influenced many Spanish contemporary architects, shifting the theoretical paradigm of modern architecture towards a more humane and contextual direction, such as Rafael Moneo’s approach culturally grounded in place, Alberto Campo Baeza’s opposition of earthwork versus roofwork, the development of geometric systems as project-generating elements by Nieto & Sobejano, Mansilla + Tuñón and Carlos Ferrater, RCR Arquitectes’ connection with the landscape and sensitivity regarding the territory.

Utzon’s work has had a direct impact on Spanish architecture, and above all on Rafael Moneo, who worked for him. Jørn Utzon chose Majorca as a place to retire from his professional life, spending long periods of time in Can Lis since 1973 and in a new house at S’Horta called Can Feliz. His poetic work in Majorca is also a testimony of his legacy that has influenced contemporary Spanish architecture. We argue that Spanish architecture honors Utzon’s legacy not by repeating it but by extending it. His work seems closer and more relevant than ever.

Published in sITA volume 7 (2019), pp. 55-78.
Download full article: 04_Ferrer_Fores.pdf
* * *

Romanian translation:
A treia generaţie a arhitecturii moderne şi arhitectura contemporană spaniolă. Moştenirea lui Jørn Utzon

„A treia generaţie” este generaţia de arhitecţi care şi-au dezvoltat discursul ca reacţie la dogmele arhitecturii moderne. Dacă Alvar Aalto este un reprezentant de seamă al celei de-a doua generaţii de arhitecţi modernişti, a căror replică în faţa canonului arhitecturii moderne şi a primelor interpretări ale funcţionalismului a fost atenţia pentru dimensiunea umană a arhitecturii, Utzon este figura centrală a celei de-a treia generaţii a arhitecturii moderne din secolul al XX-lea, care a respins canonul şi a deschis noi căi de critică şi inovare. Aşa cum scrie Christian Norberg-Schulz, „prima generaţie de arhitecţi modernişti a eliberat spaţiul, a doua ne-a adus lucrurile mai aproape, iar a treia, cu Utzon ca protagonist, a unit totul într-o expresie fără pretenţii, dar sensibilă şi realistă. Astfel, a deschis calea noii tradiţii pentru generaţiile viitoare.”

Sigfried Giedion consideră şi el că arhitectul danez Jørn Utzon întruchipează a treia generaţie. În cea de-a cincea ediţie a cărţii Spaţiu, timp şi arhitectură (1967), Giedion formulează o listă de atitudini care diferenţiază a treia generaţie de etapele de început ale Mişcării Moderne: orientarea către dimensiunea socială; proiectul cu final deschis, capabil să includă schimbări şi noi condiţii; atenţie sporită la situaţia existentă şi folosirea cu precădere a planurilor şi platformelor orizontale; o relaţie mai strânsă cu trecutul, ca expresie a dorinţei de continuitate; şi, finalmente, valoarea expresiei mai degrabă decât a funcţiunii. Pentru Giedion, acest „nou capitol din arhitectura contemporană” se deschide cu opera lui Jørn Utzon.

Felul în care Utzon înţelege şi practică arhitectura, felul particular în care citeşte situl şi modul poetic în care foloseşte referinţe trans-culturale au devenit puncte de referinţă pentru diferitele abordări ale arhitecturii contemporane. Influenţele sale se simt cu precădere în Australia, Danemarca şi Spania. În Spania, cei mai de seamă arhitecţi ai Şcolilor de la Madrid şi de la Barcelona au dezvoltat un organicism modern asociat cu ideile lui Bruno Zevi şi inspirat de Wright şi de neo-empirismul nordic. Utzon este o sursă constantă de inspiraţie pentru studenţi şi pentru arhitecţi, care transpare atât în modul de lucru, cât şi în rezultatul edificat. Printre aceştia se numără Francisco Javier Sáenz de Oíza, Antonio Fernández Alba, Rafael Moneo, Alberto Campo Baeza, Carlos Ferrater, Nieto & Sobejano, Mansilla + Tuñón şi RCR Architects.

Cariera lui Utzon se distinge prin articularea unei voci novatoare şi singulare, care se aude în toate colţurile lumii şi prin influenţa pe care o exercită asupra arhitecţilor contemporani. Articolul tratează influenţa arhitectului danez asupra arhitecturii contemporane spaniole, concentrându-se în mod particular asupra poeticii construirii şi argumentând potenţialul de influenţă al moştenirii lui Utzon asupra teoriei şi practicii de arhitectură de astăzi, încă insuficient explorat.

Munca lui Utzon este o sinteză extrem de sensibilă a tehnicilor şi formelor existente, filtrând structuri, imagini şi detalii fireşti din tradiţia constructivă vernaculară. Este un mod de lucru pe care l-au îmbrăţişat mai mulţi arhitecţi spanioli, precum Rafael Moneo, care a lucrat cu Utzon în Danemarca până în 1962, timp în care a fost realizată şi Opera din Sydney, Alberto Campo Baeza, Nieto & Sobejano, Carlos Ferrater, Mansilla + Tuñón sau RCR Arquitectes. Articolul priveşte atent la elementele inspirate de Utzon care ghidează practica acestor arhitecţi, precum: înşurubarea în loc şi în contextul cultural pe care o reuşeşte Rafael Moneo, opoziţia dintre pământ (earthwork) şi acoperiş (roofwork) cu care lucrează Alberto Campo Baeza, dezvoltarea de sisteme geometrice generatoare ale unui proiect care permite schimbarea în timp, aşa cum vedem în proiectele realizate de Nieto & Sobejano, Mansilla + Tuñón şi Carlos Ferrater, legătura cu peisajul pe care o caută RCR Arquitectes, precum şi sensibilitatea acestor arhitecţi faţă de teritoriu.

Jørn Utzon şi-a petrecut ultimele decenii din viaţă în Majorca, în Can Lis (1971-1973) şi apoi într-o nouă casă, Can Feliz, la S’Horta (din 1994). Casa lui din Majorca rămâne un martor important al moştenirii lăsate de Utzon pentru arhitectura contemporană, iar lucrările lui sunt, în continuare, de o incontestabilă relevanţă şi valoare.

studies in History and Theory of Architecture • vol. 7/2019
Seasoned Modernism.
Prudent Perspectives on an Unwary Past
OAR LogoPublished with the support of the
Chamber of Architects of Romania (OAR)
Ministry of Culture LogoFinanced by the Ministry of Culture (MC)
Germany Coat of ArmsPrinted with the support of the Embassy of the Federal Republic of Germany, Bucharest, in celebration of the Bauhaus Centennial