The Encounter at the Margins of City and Society: the Case of the Aerodrom Housing Area in Skopje

Vlatko P. Korobar
PhD, Professor, Faculty of Architecture, University Ss. Cyril and Methodius, Skopje, Republic of Macedonia

Keywords: Skopje; Aerodrom; urban margin; housing development; informal settlement

Abstract:

The paper explores the fate of urban margins using the case of the major housing area built in the city of Skopje after the earthquake of 1963. It was conceived as a housing area through the masterplan of 1965, and through the studies by Doxiadis Associates. It was shaped through an invitation-based competition, which highlighted the vibrant planning scene in the country and the different approaches to housing in the city.

However, the housing development was never completed as envisaged. Almost immediately after the beginning of its construction, at the other end of the planned area an informal settlement appeared. These two areas of planned and unplanned development started approaching each other and halted leaving a large margin area between them.

Rather than using the margin as a possible transition between the two distinctive housing areas, it succumbed to the emerging neo-liberal attitude, which puts emphasis solely on market forces and private ownership, resulting in new spatial inequities, thus producing new margins.

The case shows the inability of the planning profession to react to wider societal changes that leave their distinctive marks in space, often in the shape of margins, unable to sense the potential of these areas and to convert them into creative spaces of transition. 

Published in sITA volume 5 (2017), pp. 47-60.
Download full article: 04_Korobar.pdf
* * *

Romanian translation:
Întâlniri la marginea oraşului şi a societăţii: cazul cartierului Aerodrom din Skopje

Marginile urbane pot servi drept indicii reziduale ale unor procese urbane majore, pot reflecta efectele politicilor urbane curente, sau pot deveni partea cea mai dinamică a unui teritoriu urban, unde se nasc iniţiative şi moduri alternative de dezvoltare. Marginile urbane sunt părţi esenţiale ale unei arii urbane. Totuşi, procesele de la margine sunt deseori trecute cu vederea, în favoarea unei preocupări crescute pentru zonele „mai centrale” ale unui oraş. Persistă percepţia în termenii dihotomiei centru-periferie, deşi multe dintre aspectele acestei relaţii sugerează că abordarea nu este doar simplificatoare pentru condiţia contemporană, ci şi limitativă în raport cu potenţialul marginii ca vector al schimbării urbane. Astfel, limitarea conceptului de margine la periferia ariilor urbane ar fi o greşeală. Marginile sunt inerente oricărui ţesut social şi spaţial, fiind definite nu doar prin dimensiunile lor spaţiale, ci mai degrabă prin diversitate culturală, etnică, socială. Neregularităţile marginilor pun permanent în discuţie acceptarea centrului şi altor părţi constituite ale oraşului ca normă. Limitele, frontierele şi marginile oraşului sunt continuu reexaminate prin negocierile cotidiene.

După dezastrul cauzat de cutremurul din 1963, Skopje a cunoscut o dezvoltare extensivă fără precedent, acoperind un teritoriu de câteva ori mai mare decât zona urbană iniţială, şi înghiţind micile aşezări din jur. Astfel, rezultatul este un amestec de dezvoltări complet noi pe terenuri virgine, adaptări ale zonelor preexistente afectate parţial, şi zone vechi rămase aproape neschimbate. Deşi acest proces indica destul de clar că marginile urmau să joace un rol important în evoluţia oraşului, planificarea urbană oficială s-a preocupat doar de viziunea „eroică” a noului oraş. Noul masterplan a fost elaborat printr-un efort internaţional de proporţii, condus de ONU. Întreaga secţiune de locuinţe a fost dezvoltată de biroul Doxiadis Asscociates în colaborare cu Institutul de Urbanism şi Arhitectură Skopje, şi includea construirea unei noi zone rezidenţiale pentru 80.000 de locuitori, numită Aerodrom. Cu toate că proiectarea zonei a urmărit cele mai bune practici ale momentului, de îndată ce a fost anunţată ca următorul mare şantier din Skopje, construcţiile informale şi ilegale au început să invadeze terenul destinat Aerodromului. Astfel, acest teritoriu de margine a ajuns să fie ocupat simultan de două moduri de edificare şi locuire, aproape ca o reflecţie a structurii insulare a centrului oraşului.

Deşi nu provenea tocmai dintre cele mai vulnerabile, populaţia locală era reprezentativă pentru grupurile marginale social, care astfel au ajuns să ia cu asalt, într-un mod neaşteptat, extinderea planificată a oraşului. Marginile dintre cele două dezvoltări spaţiale diferite, cu compoziţii sociale diferite, au rămas mult timp terenuri ale nimănui (no man’s land), invadate de vegetaţie urbană „sălbatică”. Recent, mare parte dintre acestea au început să atragă investiţii fără vreo viziune clară sau vreun control al calităţii spaţiale rezultate. Lipsa de recunoaştere a potenţialului acestor margini dintre părţile formale şi informale ale Aerodromului de către oficialităţi a lăsat drum liber urbanismului neoliberal, care urmăreşte profitul chiar în detrimentul valorilor civice, ratând astfel oportunitatea acestor margini spaţiale de a propune noi modele urbane semnificative.

Cartierul Aerodrom ilustrează realitatea complexă a ultimelor patru decenii, în care se întâlnesc acţiuni generate ideologic, eforturi şi expertiză internaţională, mecanisme sociale şi economice falimentare; este imaginea intenţiilor iniţiale urmate de incapacitatea implementării lor şi de îmbrăţişarea schimbărilor care s-au succedat întâmplător. Vizibilă cel mai clar la margini, în zonele rămase needificate între dezvoltările informale şi cele planificate, condiţia urbană rezultată poate fi descrisă ca miopie a profesiei şi a administraţiei, care nu şi-au ajustat abordarea şi instrumentele de lucru la noile realităţi din teren.

Deşi marginile urbane au deseori semnificaţii urbane mai largi, sunt predispuse la acţiuni de co-creaţie care îi implică pe cei care sunt imediat afectaţi. Marginile încă neocupate din Aerodrom sunt spaţii care ar trebui să suscite noi abordări ale planificării, în spiritul noilor modele de guvernare „soft” şi într-o cultură a întâlnirii şi negocierii.

studies in History and Theory of Architecture • vol. 5 / 2017
Marginalia.
Limits within the Urban Realm
Published with the support of the
Chamber of Architects of Romania (OAR)