Changing Perspectives of Urbanity during Socialism and after:
the Case of Two Neighborhoods in Skopje

Jasna Mariotti
Assistant Professors, PhD, Department of Urbanism, Faculty of Architecture, University of Ss. Cyril and Methodius, Skopje, Macedonia
Divna Pencic
Assistant Professors, PhD, Department of Urbanism, Faculty of Architecture, University of Ss. Cyril and Methodius, Skopje, Macedonia

Keywords: Skopje; housing; neighborhood; socialist; post-socialist

Abstract:

The post-socialist urban restructuring of Skopje, the capital of Macedonia, has been characterized by substantial changes in the city’s built tissue, which in the housing sector were manifested through the marginalization of the neighborhood structure, segregation of the housing stock and intensification of building activities in the city’s periphery. As a result, the uneven transformation of the city was followed with changing perspectives of urbanity that are still present at city level.

This research deals with the transformation of the built fabric in the city of Skopje, which will be studied at a neighborhood level. Specifically, we will provide a comparative overview of two neighborhoods in Skopje, which were built during and following the socialist period. We will analyze patterns of residential divergence due to different organizational systems of the state and explore the dissimilarities in urban experiences, practices and forms of spatiality.

We will finally argue that the housing neighborhoods in Skopje built both throughout the period of socialism and after do not only bring significant changes in the way we understand the city, but they also constitute a clear evidence of the transformed meaning of space and place, a theme of critical importance in urban studies.

Published in sITA volume 3 (2015), pp. 174-182.
Download full article: 13_Mariotti_Pencic.pdf
* * *

Romanian translation:
Schimbări de perspectivă asupra urbanităţii din timpul socialismului şi de după: cazul a două cartiere din Skopje

Perioada postbelică a adus schimbări semnificative asupra caracterului dezvoltărilor urbane ale oraşului Skopje, survenite în paralel cu schimbări în structura politică şi socială. Transformarea mediului construit în timpul diverselor organizări societale şi trecerea de la sistemul de organizare şi decizie socialist la cel post-socialist se manifestă prin apariţia unor ansambluri a căror analiză e crucială pentru înţelegerea sistemului în care s-au format. După al Doilea Război Mondial, modificările din oraşul Skopje au avut loc în două etape, corelate cu schimbarea de sistem în organizarea statală.

Prima etapă a avut loc în urma instaurării socialismului şi a fost marcată de progresul urbanizării la nivel naţional. În această perioadă, construcţia de noi cartiere şi unităţi de locuit a fost supravegheată de o agenţie pentru locuinţe controlată de stat. Cea de-a doua etapă s-a desfăşurat după 1991, ca urmare a dezmembrării Iugoslaviei. În această perioadă, Skopje devine capitala Republicii Macedonia şi astfel, prin re-centralizarea instituţională, ţesutul urban capătă rolul unui teren de încercare pentru noile proiecte modelate de economia de piaţă şi de interesele imobiliare. Dezvoltatorii privaţi orientează intervenţiile urbane din Skopje, ce se materializează sub forma unor inserţii punctuale de unităţi de locuit: acestea apar fie în interiorul limitelor oraşului, fie sunt cartiere rezidenţiale la periferie.

Cartierele din Skopje ce apar în timpul şi după perioada socialistă ilustrează transformarea relaţiei dintre politică şi mediul urban. Astfel, în prima etapă, dezvoltarea imobiliară a contribuit la reforma socială, în vreme ce după 1990 aceasta a devenit un simplu produs. Valorile diferite atribuite locuirii au contribuit la schimbarea percepţiei asupra cartierelor, generând moduri diferite de înţelegere a urbanităţii din interiorul oraşului, tot ca un rezultat al complexelor relaţii dintre ţesutul urban construit şi cel neconstruit.

Fragmentarea ţesutului urban din Skopje, determinată de dezvoltări imobiliare materializate cu viteze diferite şi sub sisteme politice diferite, a dus la scindarea noţiunii de urbanitate. Cartierele selectate pentru studiu în această cercetare vor contura o vedere de ansamblu a proceselor de edificare din Skopje, în sectorul rezidenţial, de-a lungul perioadei socialiste şi după.

Cercetarea este orientată către aspectele spaţiale ale urbanităţii şi ale valorii sale enunţate, evidenţiind relaţiile complexe dintre mediul construit şi neconstruit al oraşului ca generatoare ale vieţii publice. În sensul prezentei cercetări, aceste aspecte vor fi studiate din punct de vedere al a) conectivităţii, cu referire la densitatea legăturilor din reţelele de mobilitate la scara cartierului, creând zone urbane puternice, b) diversităţii construcţiilor urbane, cu referire la varietatea morfologică a ţesutului urban edificat şi la varietatea utilizărilor asociate lui şi c) calităţii spaţiilor dintre clădiri, care contribuie la nivelul de calitate al vieţii şi d) modului în care forma urbană influenţează crearea vieţii urbane şi publice în cartierele din Skopje.

Aceste condiţii influenţează fundamental înţelegerea oraşului şi definesc schimbările de paradigmă urbană în diferite perioade de organizare statală şi sub influenţa diferitelor ideologii.

studies in History and Theory of Architecture • vol. 3 / 2015
De Urbanitate.
Tales of Urban Lives and Spaces
Published with the financial support of the
Chamber of Architects of Romania (OAR)