Of Other Spaces in Berlin:
On Urban Transformation and Romanian Roma

Theodora Müller-Balauru
PhD student, ETH Zürich

Keywords: heterotopia; alternative uses of space; otherness; activism

Abstract:

Cities have been shaped throughout the history by policies and behaviours that have developed from the relation with the other: the migrant, the beggar, the poor, the one different through skin colour, language, religious beliefs or everyday practices.

This article will investigate in what way urban spatial transformation is related to the presence of the other. It advances the hypothesis that the other spaces (heterotopias in the line of definition that Foucault established in 1967, and which De Cauter and Dehaene have sharpened in 2008) have an established even historical function in the city which is that of mediating habitual conflicts between oikos – the private and agora – the public. But when those with ambiguous status, the other others – such as the Romanian Roma migrating to Berlin – use them for the negotiation of their condition and claims, these urban sites cave in under the complexity of the contradictions. We are witnessing the emergence of new types of spaces that function as loopholes, fragmented borders, exposed enclosures.

Apart from posing a serious intellectual and functional challenge to both planners and users of the city, these spaces are an important indicator: they are the urban spatial manifestation of various scales of socio-political and economical conflicts. They can become new instruments to enquire and articulate knowledge about the city, while their ambiguous and conflictual nature could be explored for potential urban renewal.

Published in sITA volume 3 (2015), pp. 115-132.
Download full article: 09_Muller-Balauru.pdf
* * *

Romanian translation:
Altfel de spaţii în Berlin: despre transformări urbane şi romii din România

De-a lungul istoriei, oraşele au fost influenţate de politici şi comportamente care s-au dezvoltat din relaţia cu celălalt: migrantul, cerşetorul, săracul, cel care se diferenţiază prin culoarea pielii, limbaj, credinţe religioase sau practici de zi cu zi. Nu este greu de imaginat cât de complexă este sarcina de a face loc celorlalţi – în special noilor veniţi, într-un oraş: un spaţiu deja împărţit de un mare număr de locuitori, adesea venind din medii sociale şi economice diverse, fiecare cu propriile sale talente, practici, agende politice, statut social sau capacitate de a interacţiona cu ceilalţi.

Continuând acest raţionament, ne putem pune diverse întrebări: În ce fel se materializează spaţial conflictele generate de prezenţa celuilalt în spaţiul urban? Sunt aceste expresii diferite de cele generate de conflictele obişnuite din spaţiul oraşului? Se pot corela aceste transformări spaţiale cu producţia şi reproducerea de altfel de spaţii – “of other spaces”– cum le-a numit Foucault? Sunt ele spaţii heterotopice sau nu? Au o funcţie în mediul urban? În ce fel putem să ne adaptăm la ele şi să le exploatăm potenţialul, noi, cei care proiectăm şi cei care trăim în aceste oraşe?

Ar fi edificatoare o cercetare comparativă istorică între diverse oraşe pentru a vedea cum au răspuns ele în timp la astfel de provocări. Dar aceasta ar depăşi scopul şi limitele fizice ale acestui articol. Pentru a arăta totuşi cât de complexe şi de ambigue sunt aceste relaţii, chiar şi într-un interval de timp scurt, această lucrare se va concentra, în schimb, pe o serie de evenimente care au avut loc în Berlin în luna mai 2009, declanşate de prezenţa în Görlitzer Park a unui grup relativ mare de romi din Romania. Studiul se va baza pe documentarea acestor evenimente în cadrul proiectului ENACT sponsorizat de Comisia Europeană între anii 2007-2013. Această documentaţie va constitui un exemplu bogat pentru analiză, fiind vorba de cetăţeni europeni de etnie roma din Europa de Est migrând în Berlin, un oras cu tradiţie în dezbatere politică şi în prezenţa minorităţilor. Construcţia imaginii de celălalt a romilor nu este un produs contemporan, ci este mai degrabă o continuare şi o reproducere a unor serii de stereotipuri care au supravieţuit chiar secole.

Articolul este structurat în trei părţi. Prima parte este o prezentare concisă a evenimentelor ce constituie studiul de caz, în formă dramaturgică. A doua parte va fi o analiză scurtă a celor patru situri urbane în care se petrec evenimentele, evidenţiind elemente importante din trecutul acestora, care au influenţat cursul evenimentelor din mai 2009, sau care ajută la înţelegerea lor. În a treia parte, articolul va stabili întâi cadrul teoretic al discuţiei şi modul în care aceste situri pot fi relaţionate cu celelalte spaţii (de exemplu, cum sunt definite spaţiile heterotopice, cum se produc şi ce funcţie au ele în oraş) urmate de analiza transformării lor din timpul evenimentelor din mai 2009.

Drept concluzie, studiul avansează următoarea ipoteză: Spatiile heterotopice (după definiţia stabilită de Foucault în 1967, şi pe care De Cauter si Dehaene au încercat să o clarifice în 2008) au o funcţie istorică deja stabilită în spaţiul urban, care este aceea de a media conflicte ce se situează între oikos – dimensiunea privată, şi agora – dimensiunea publică a unui oraş. Când cei cu un statut ambiguu, cum sunt romii venind din România, folosesc aceste spaţii pentru a-şi negocia condiţia şi necesităţile, aceste situri urbane cedează sub complexitatea contradicţiilor. Asistăm la apariţia unor noi tipuri de spaţii care funcţionează ca fisuri, ca frontiere fragmentate sau ca închideri expuse. Dincolo de provocarea intelectuală şi funcţională pe care ele o constituie atât pentru proiectanţii cât şi locuitorii unui oraş, aceste spaţii sunt un indicator important: ele sunt manifestarea spaţială în mediul urban a unor diverse scări de conflicte, atenţionându-ne asupra contradicţiilor şi inconsistenţelor din mediul socio-economic şi politic. Aceste spaţii pot deveni instrumente în încercarea de a înţelege cum funcţionează un oraş, în timp ce natura lor ambiguă şi conflictuală ar putea fi explorată ca potenţial de reînnoire urbană.

studies in History and Theory of Architecture • vol. 3 / 2015
De Urbanitate.
Tales of Urban Lives and Spaces
Published with the financial support of the
Chamber of Architects of Romania (OAR)